Ticăiala olandezească

Ce-mi place mie de olandezi (vă rog să nu rataţi ghilimelele de rigoare) !

Sunt aşa nişte roboţei, învăţaţi să facă numai cum dictează protocolul, fără să iasă din nici un canon, fără să gândescă nimic... "Noi municm, nu gândim". Da, dar aştia chiar muncesc. După cum spunea o bună prietenă, "Toţi vesticii ăştia sunt atât de dresaţi. Nişte anoşti!". Şi mare dreptate are. Sunt anumite vârfuri cum ar fi austriecii, săracii... dar nici cu conaţionalii mei olandezi nu mi-e ruşine.

De-a lungul anilor de când trăiesc în Olanda, m-am învăţat cu multe din fazele lor, dar, chiar şi acum, sunt chestii care mă surprind... Şi atunci mă apucă dorul de Românica, de regula lui Papură Vodă, unde nici o lege nu se aplică, pentru că "La tăţi ni greu!"

Dar divaghez, deci să revin la subiect: de vreme ce urmează să ne mutăm în Statele Unite ale SUĂi, m-am dus într-o zi la bancă să îmi închid din conturi. Altfel aş continua să plătesc taxele de administraţie, chit că nu aş folosi serviciile lor profesionale. Fără să numesc banca, asta ca să nu le fac reclamă, m-am dus deci la ABN-AMRO. Le explic păsul meu, ei se oripilează "Cum? Vreţi să...?", "Da. Vreu!", "Dar de ce? A fost cumva servi...?", "Nu, dar plec!", "Aha!", "Aha...".

Facem formele, semnez, mai facem forme, mai semnăm, etc... Între timp încerc să îi explic lui domnu funcţionar, că eu mai am nişte conturi cu economii la termen, care vor fi accesibile doar prin 2010. Deci vreau să le dau un alt cont în care să verse dobânda, devreme ce contul în care ar urma să se verse dobânda, tocmai îl închideam.

Omul nostru ori nu pricepe, ori nu avea prevăzută situaţia asta în setul de stări posibile pe care le memorase şi conform cărora funcţiona (că doar e un roboţel, v-am spus doar), şi îmi spune maşinal că nu se poate. În limbaj IT, asta e cam la fel cu un Stack Overflow, Null Pointer Exception, Operation Not Supported, etc.

Mă aşteptam la asta, deci îl iau logic "Ştii că am alt cont de economii la termen?", "Da", "Şi dobânda contului ăla se va vărsa pe 31 Decembrie în contul care tocmai îl închid?", "Da", "Bun, deci trebuie să vă dau alt cont în care să transferţi banii", "Da, dar nu se poate".

În momentul ăsta încep să mă amuz - eram parcă înpoi în Tailanda şi experimentam un "Yes, no have!", numai că de data asta cu mult mai multe cuvinte ajutătoare şi inutile ca de exemplu "please", "would you", "could you", "I would like".

Bun... nu ne înţelegeam. În final merge să îşi consulte expertul, asta ca să îi confirme ceea ce el ştia de la bun început. Apropo, olandezii nu greşesc niciodată. Şi funcţionarii olandezi cu atât mai puţin. Dacă apucă să spună că nu se poate, adio, nu se va putea nicicând. Tactica mea la faza asta e să spun "Apoi numai mulţămnim frumos" şi plec în idea că revin mai încolo, dau peste alt funcţionar, şi de obicei ăsta îmi va da cu totul şi cu totul alt răspuns. În final tot primesc răspunsul care îl aştept eu, dar trebuie câteva încercări. Câştigă cel care insistă!

Bun, revine omul, spune că într-adevăr povestea lui este confirmată, nu se poate. "Ok", îi spun, o las baltă, mă gândesc că o să încerc la altă sucursală. Omul mă asigură că asta e procedura. Aşa doar, ca să nu îmi vină ceva idee. "Mulţămnim, la revedere".

Trece vreo săptămână. Nu mai apuc să dau pe la bancă.

Într-o zi, primesc o scrisoare de la ABN-AMRO. O deschid, aşteptându-mă să citesc cum nu au putut ei să închidă contul. În schimb, surpriză: scrisoarea era de la departamentul de economii. Mă anunţau că devreme ce am închis contul curent, să le transmit rapid un număr nou de cont, altfel nu vor putea să îmi transfere dobânda.

Sun la bancă, răspunde o duduie foarte drăguţă, care îmi spune că nu înţelege cum s-a ajuns în situaţia asta, pentru că trebuia să las un nou număr de cont în momentul închiderii contului vechi, tocmai pentru a preveni situaţiile de genul ăsta. Îi explic. Spune că nu se poate, ea doar cunoaşte bine procedura. Nu mă mai zbat, tot ce vroiam de la bun început era să le dau noul cont. Şi iată-mă, învingător, iarăşi!

Q.E.D de câte ori vorbeşti cu banca, atâtea opinii vei primi. Parcă ar fi toţi doctori.